Când Elisabeta Szilagyi a trecut prin oraș, în urmă cu aproape șase secole, nu s-a gândit probabil că fiul pe care tocmai îl năștea, Matia Corvin, avea să devină singurul rege pe care îl dădea Clujul. Și nu orice rege, ci cel mai important al Ungariei.
Părerile istoricilor sunt împărțite în privința casei în care s-a născut Matia Corvin, la 23 februarie 1440, dar toți sunt de acord că în respectivul imobil a văzut lumina zilei viitorul mare rege al Ungariei. Unii istorici susțin că respectiva casă ar fi fost han în momentul nașterii lui Matia Corvin — din tată român, Iancu de Hunedoara, și mamă unguroaică, Elisabeta Szilagyi — însă istoricul Lucian Nastasă Kovacs este de altă părere. El a declarat, pentru AGERPRES, că soția unui principe nu trăgea pe la hanuri în acele vremuri.
‘Casa aceea era proprietatea unui neamț, se spune că ar fi avut cândva și rolul de han. Dar era proprietatea lui Ștefan Kolb, era unul din patricieni, cum se numeau atunci aristocrații urbani. Clujul era un oraș german, maghiarii erau minoritari, ei și-au mai sporit numărul, până la 25%, abia după dualism. Era casă de patriciat, era o casă impresionantă pentru epoca respectivă. Nu era așa cum e astăzi, decât partea de pe colț. Mai târziu a fost folosită drept han. În cărțile de istorie figurează că ar fi tras la un han, dar soția principelui nu trăgea la un han. Era o casă privată, pe vremea aceea pe două nivele era ca un palat. Era o casă impresionantă. Han a devenit mai târziu. A fost și spital, și închisoare’, susține Lucian Nastasă Kovacs.
O serie de controverse au existat și legat de faptul că Matia Corvin s-a născut tocmai în acea casă, cum există controverse legate de împrejurările în care mama acestuia se afla la Cluj. În privința ultimului aspect, Lucian Nastasă Kovacs susține că nu există izvoare istorice care să clarifice lucrurile.
‘La vremea aceea domniile erau itinerante. Nu putem vorbi de existența unui palat princiar, așa cum am putea vorbi începând din secolele 16-17. Avem palatul de la Hunedoara, două-trei luni era acolo, pe urmă mergea cu suita, tot ce înseamnă curtea domnească, se mutau la Alba Iulia sau în altă parte. Probabil mama sa era în trecere, fie venea spre soțul său, fie era un moment din acea etapă itinerantă a exercitării puterii în Transilvania. Nu există izvoare, mărturii de genul acesta. Unii istorici spun că ar fi fost un han și că ar fi tras acolo, dar documentele nu confirmă, fiindcă se știe că era proprietatea acestui Kolb și dacă a devenit han a fost mult mai târziu. Pe urmă, odată cu venirea lui Franz Joseph, în 1887, se pare că și-a schimbat destinația din închisoare în spital’, explică istoricul.
Istoricul Alexandru Simon susține că Elisabeta Szilagyi se îndrepta spre domeniile familei sale din zona actuală a Sălajului și travaliul a prins-o pe drum.
Cercetările istorice oferă indicii chiar legate de încăperea în care s-a născut Matia Corvin. Istoricul Tudor Sălăgean a declarat, pentru AGERPRES, că aceasta ar fi prima de la intrarea în clădire, pe partea stângă.
‘A existat o controversă legată de stabilirea exactă a clădirii în care s-a născut regele Matia. Până la urmă, în secolul 19, istoricii au căzut de acord că e vorba de casa cunoscută astăzi sub numele de Casa Matia sau Matei Corvin. Potrivit tradiției, în sec 16, când s-a născut legenda lui Matia cel Drept, când a fost consemnată de fapt în cronica lui Gaspar Heltai, atunci a fost identificată încăperea, ca fiind prima din stânga cum intri pe poarta actuală. A fost și o placă memorială pusă încă din secolul 17-18, care povestește o parte din istoria clădirii și identifică locul de naștere al regelui Matia’, spune istoricul.
Potrivit lui Tudor Sălăgean, clădirea în care s-a născut Matia Corvin a devenit primul obiectiv turistic al Clujului și a fost o clădire scutită de impozite.
‘Clădirea a trezit un interes de tip turistic încă din secolul 16, practic la câteva decenii după moartea marelui rege. Vizitatorii Clujului țineau neapărat să treacă pe acolo și să vadă clădirea, sunt mărturii clare în acest sens. Putem spune că a fost primul obiectiv turistic al orașului. După ce a devenit rege, Matia a scutit casa și pe proprietarii ei de achitarea oricăror impozite către stat, iar principii ulteriori ai Transilvaniei și regii Ungariei, până în secolul 17, au confirmat aceste privilegii’, menționează istoricul clujean.
Conform istoricilor, Matia Corvin a fost mândru de faptul că s-a născut la Cluj, deși n-a locuit în oraș decât câteva săptămâni, la naștere, până când a putut fi dus pe domeniile familiei din zona actuală a Sălajului. Până să devină rege al Ungariei, el a revenit la Cluj mult mai târziu după naștere, de câteva ori. Documentele istorice existente arată că Matia Corvin a revenit la Cluj în 1467, 1468 și 1471.
Dar el a avut o relație specială cu orașul său de naștere, cum a avut toată familia Huniazilor, și Clujul a beneficiat de anumite privilegii care îi garantau un anumit statut în zona Transilvaniei. De asemenea, istoricii spun că Matia a finanțat construirea unei biserici în oraș, în apropierea casei în care s-a născut.
‘Biserica actuală reformată de pe Kogălniceanu a fost construită de regele Matia Corvin. Practic a finanțat aproape integral construcția bisericii. A fost terminată la puțin timp după moartea lui, în 1490, dar cea mai mare parte a banilor destinați construcției fuseseră încredințată fraților franciscani’, arată istoricul Tudor Sălăgean.
Nu numai Matia Corvin a fost de partea Clujului, ci și Clujul a fost de partea sa. De exemplu, în 1467, când transilvănenii s-au răsculat împotriva lui Matia, clujenii i-au fost credincioși.
‘Clujul a fost credincios regilor Ungariei, care erau stăpânii lui direcți. Clujul era oraș regal, adică ținea direct de regi, nu ținea de voievozi și de autoritățile locale. Pe Cluj-Mănăștur, da, a fost supărat. Cluj-Mănăștur, care nu era Cluj, era practic o abație care s-a asociat răscoalei nobiliare, acolo le-a demolat zidurile pentru participare la rebeliune’, spune Tudor Sălăgean.
Există și o legendă, nesusținută de documente istorice, legată de o vizită neanunțată pe care Matia Corvin ar fi făcut-o la Cluj. Legenda a fost consemnată de Heltai Gaspar, în secolul 16.
‘În perioada în care a luat naștere mitul referitor la marele rege și în care a început să fie numit Matia cel Drept a luat naștere și o legendă referitoare la o vizită incognito a regelui în Cluj. Se spune că regele și-ar fi lăsat suita la Gilău, în castelul de acolo, și s-ar fi deghizat în student călător și ar fi intrat în Cluj incognito ca să vadă cum sunt respectate legile și cum funcționează orașul. În Piața Mare ar fi văzut cum locuitorii mai săraci ai orașului erau obligați de către jude să descarce bușteni pentru propria lui gospodărie, nu pentru oraș. ‘Studentul’ Matia a protestat, a fost biciuit și a fost pus la lucru alături de plebei. Însă pe trei bucăți de lemn, pe care le-a ascuns în gospodăria judelui, a scris: ‘aici a fost regele Matia, unde este dreptatea?’ Seara a fost eliberat, s-a întors la Gilău, a doua zi a intrat în fruntea suitei strălucitoare, a întrebat cum sunt respectate legile care prevăd protejarea locuitorilor sărmani și ocrotirea lor, i s-a spus că foarte bine și atunci i-a demascat practic pe jude și pe acoliții lui, arătându-le cele trei bucăți de lemn pe care erau inscripțiile făcute cu o seară înainte. Se spune că judele și personajul care-l biciuise au fost pedepsiți aspru’, povestește Tudor Sălăgean.
Casa în care s-a născut Matei Corvin a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului și este influențată de mai multe stiluri arhitecturale.
‘Casa în care s-a născut este unul din cele mai vechi monumente din Cluj, ca structură datează din secolul 14. În secolul 15, la 1440, s-a născut acolo Matia. Casa are și elemente de gotic și, în același timp, când intri în interior, are și elemente renascentiste. Se afla la periferia cetății de la vremea aceea. Acolo a fost un muzeu pe vremea maghiarilor, când s-a făcut concursul pentru monumentul lui Matia, acolo au fost expuse toate machetele’, explică Lucian Nastasă Kovacs.
Matia Corvin a condus Regatul Ungariei de la vârsta de 15 ani și a murit în 1490.
Tatăl său, Iancu de Hunedoara, a fost ban al Severinului, voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei, iar mama sa, Elisabeta Szilagyi, a fost o contesă maghiară, fiica căpitanului Laszlo Szilagyi de Horogszeg.
Matia Corvin are în principala piață a Clujului și un grup statuar, care îl înfățișează călare, înconjurat de comitele de Timiș, Pavel Chinezu, de viceregele Ungariei, Ștefan Szapolyai, de voievodul Transilvaniei, Ștefan Bathory, și de conducătorul de oști Blasiu Magyar.
Grupul statuar — conceput de sculptorul Janos Fadrusz și de arhitectul Lajos Pakey — a fost inaugurat în 1902, iar macheta acestuia a obținut premiul întâi la Expoziția Universală de la Paris, din anul 1900.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.