Luni pline de provocări, griji, eforturi și sacrificii, într-un context epidemiologic fără precedent. Așa a descris, într-un interviu pentru medicalmanager.ro, Petru Șușca (foto), manager, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Cluj-Napoca, perioada de pandemie și postpandemie Covid-19. ”Inițial am fost cu toții descumpăniți, văzând ce se întâmpla în Italia sau Spania. Însă a primat angajamentul de a salva vieți, așa că ne-am făcut cu toții datoria. Medicii, în prima linie; partea administrativă încercând să le asigure toate cele necesare pentru ca ei să-și desfășoare, în maximă siguranță, meseria. Personal, pot să spun că am trăit o perioadă pe care nu mi-aș mai dori să o întâlnesc și, mai ales, datorită faptului că, deși aveam resurse financiare pentru achiziția de echipamente medicale de protecție, acestea erau aproape inexistente pe piață”, a explicat managerul.
Comenzi neonorate de furnizori
Potrivit acestuia, pandemia a demonstrat că niciun sistem medical din lume nu este pregătit și nu are suficiente resurse pentru afluxul mare de pacienți care aveau nevoie de ventilație mecanică și terapie intensivă.
”Încă de la începutul anului, când au apărut primele semnale de alarmă, am emis comenzi pentru completarea stocurilor de materiale sanitare, dezinfectanți, materiale de curățenie și echipamente de protecție pentru personalul medical. Din păcate, multe dintre comenzi nu au fost onorate de furnizori, din cauza cererii mari, existente la nivel mondial. O parte din firmele care nu și-au onorat contractele au fost penalizate. În acest sens, au fost emise chiar și certificate constatatoare, care nu le vor permite firmelor să participe la alte licitații de achiziții publice”, a povestit Șușca.
Măsuri de apărare
Carantinarea spitalului a fost a doua măsură luată, încă din luna februarie. ”Clujul este o poartă de intrare în țară, prin aeroportul internațional. Am vrut să ne asigurăm, în primul rând, că pacienții noștri și personalul medical nu vor fi expuși inutil. Următoarea măsură pe care am luat-o, pentru a veni în sprijinul autorităților locale, a fost introducerea unei clădiri aflate în administrarea spitalului, pentru carantinarea persoanelor care se reîntorceau în țară. Mai apoi, în urma discuțiilor cu toți factorii de decizie implicați, una dintre clădirile spitalului a fost transformată în secție de suport COVID-19, pentru a prelua pacienți, atunci când capacitatea Spitalului de Boli Infecțioase și a celui de Pneumoftiziologie a fost depășită”, a arătat managerul.
Circuite funcționale, în clădiri de 120 de ani vechime
”În clădirea Medicală I coexistau patru secții ale spitalului: Cardiologie I și II, Medicină Internă și Gastroenterologie, la care se adăuga o extensie a Secției Clinice ATI I. Întrucât clădirea fusese în ultimii ani supusă unui process de modernizare și pentru că avea instalație de oxigen și aer comprimat, am putut reorganiza activitatea, astfel încât să putem prelua cazurile de COVID-19, inclusiv cele grave, de terapie intensivă. În cazul în care situația o impunea, aveam posibilitatea să ne extindem, ca și paturi de terapie de intensivă (dotate complet cu ventilatoare, monitoare și injectomate), până la un număr de 30. Din fericire, nu a fost cazul. Cu toate că funcționăm în clădiri vechi de 120 de ani, am reușit să creăm circuite funcționale, astfel încât, în toată perioada în care clădirea a deservit ca secție suport COVID-19, nu s-au înregistrat îmbolnăviri în rândul personalului medical”, a mai spus reprezentantul spitalului clujean.
Potrivit acestuia, în pandemie, având în vedere specificul de spital de urgență, au continuat să deservească și urgențele pentru Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj și județele vecine, au funcționat la capacitate redusă, dar activitatea nu a fost oprită.
30 de paturi de terapie intensivă, achiziționate
Din punct de vedere managerial, potrivit lui Șușca, o altă problemă a constituit-o încercarea de crește cât mai mult capacitatea de terapie intensive: ”După lungi eforturi, am reușit să achiziționăm 30 de ventilatoare mecanice, 30 de injectomate, 30 de paturi de terapie intensivă, monitoare, un RX mobil, care au fost livrate în aprilie și începutul lunii mai. În paralel, în Centrul de Cercetare IMOGEN, am început testarea pentru determinarea infecției cu SARS-COV-2. În completarea echipamentului propriu și al celor primite în comodat de la Universitatea de Medicină Veterinară și Științe Agricole și de la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost achiziționat un extractor automat, care permite prelucrarea a aproximativ 500 de probe zilnic. Începând din aprilie, s-au efectuat aproximativ 20.000 de teste.”
Import de echipamente din China
”În privința echipamentelor de protecție pentru personalul medical, având în vedere că cererea de echipamente era mult mai mare decât ofertă, atât pe piața din România, cât și la nivel global, am încercat și am reușit să organizăm, alături de autoritățile locale și Asociația Un Singur Cluj, un import de echipamente de protecție direct din China, pentru marea majoritate a spitalelor din județul Cluj. Procesul nu a fost deloc ușor; a început cu scrisori adresate ambasadelor statelor asiatice din România, care să sprijine în demersul nostru. Mai apoi, a fost nevoie de o sincronizare a mai multor instituții publice și a mediului non-guvernamental. În cele din urmă, am reușit să aducem echipamentele de protecție cu siguranță, în Cluj, la prețuri mai mici decât cele practicate pe piața românească. De asemenea, am constituit un grup de lucru, cu trei responsabilități principale: (1) alcătuirea și actualizarea procedurilor medicale și a instrucțiunilor de lucru, destinate personalului medical, (2) comunicarea cu presa, informarea pacienților și asigurarea transparenței organizaționale și (3) asigurarea raportărilor zilnice, atât pe plan intern cât și extern”, a relatat managerul.
Doar 20, din 3.000 de angajați ai spitalului, infectați
Potrivit acestuia, până în prezent, au existat doar cazuri izolate de îmbolnăvire a angajaților (aproximativ 20, din aproape 3.000 de angajați), iar anchetele epidemiologice au indicat faptul că îmbolnăvirea s-a produs în afara instituției medicale. “Ne-am canalizat eforturile, atât în asigurarea echipamentelor pentru protecția individuală a personalului medical, dar și în direcția implementării de proceduri și circuite clare, cunoscute la nivelul întregului personal”, a mai precizat Șușca.
Capacitatea de funcționare: 50-60%
La momentul actual, spitalul clujean funcționează la capacitate redusă, de aproximativ 50-60%, conform reglementărilor în vigoare, pentru a respecta regulile de distanțare între pacienți. Ținând cont de explozia numărului de cazuri, la nivel național, pentru următoarele luni, principala preocupare a managementului spitalului este, potrivit managerului, de a le oferi angajaților condiții de siguranță maximă pentru a-și desfășura activitatea: ”În continuare, sprijinim efortul colectiv, prin alocarea unei clădiri în vederea dezvoltării capacității Spitalului de Boli Infecțioase, prin detașarea de personal pentru spitalele suport COVID, prin asigurarea de echipamente medicale, acolo unde este cazul. La acestea, se adaugă eforturi pe plan intern, pentru asigurarea spațiilor-tampon și a circuitelor necesare, astfel încât pacienții și personalul medical să fie în siguranță. Sub aspect administrativ, sperăm să ne continuăm proiectele pe care le avem, în ceea ce privește modernizarea și dotarea spitalului cu echipamente medicale.”
Unul dintre cele mai mare spitale din țară, modernizări de 25 de milioane de euro
Cu o capacitate de 1.542 de paturi, 40 de secții și compartimente, care își desfășoară activitatea într-o structură multipavilionară și care oferă servicii medicale în aproape toate specialitățile medico-chirurgicale, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca reprezintă unul dintre cele mai mari spitale din România.
”Ținând seama de complexitatea structurii sale, înainte de preluarea mandatului, se spunea despre acest spital că ar fi neguvernabil. Preluat cu datorii către furnizori de peste 13 milioane de lei, în octombrie 2013, funcționând în clădiri construite în perioada 1897-1906, spitalul era departe de se ridica la standardele impuse de rolul său de spital regional, centru universitar și punct de referință pe harta serviciilor medicale din România. Într-un an și jumătate, nu numai că am reușit să achităm toate datoriile către furnizori, ci am început să facem investiții din venituri proprii și să realizăm excedent bugetar. Acum, după două mandate consecutive, chiar dacă mai sunt multe de făcut, vă pot spune că, în perioada 2014-2019, spitalul a trecut printr-un amplu proces de modernizare, restructurare și dotări cu echipamente medicale de ultimă generație. În cifre, procesul de modernizare însumează investiții în cuantum de aproape 120.000.000 lei (aproape 25 de milioane de euro)”, a relatat managerul.
Strategie de management bidirecțională
”Trecerea de la o instituție falimentară, cu datorii semnificative către furnizori, la un spital capabil să ofere servicii medicale performante și aliniate la standardele moderne, s-a făcut prin implementarea unei strategii de management bidirecționale. Pe de-o parte, s-a încercat reducerea cheltuielilor și eficientizarea consumului utilităților și, pe de altă parte, au fost stimulate activitățile generatoare de venituri. În prezent, veniturile proprii ale spitalului ne permit să facem investiții în infrastructură, echipamente medicale sau în resursa umană”, a mai arătat managerul Petru Șușca.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
